REDEVENȚELE MINIERE optica organelor de control versus practica instanțelor de judecată

Raportat la decizia 176 din 26.05.2020 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 708 din data de 06 august 2020 pronunțată de Curtea Constituțională organele de inspecție fiscală au reluat toate controalele la contribuabilii care achită redevențe miniere stabilind în sarcina agenților economici sume colosale de plată datorate în optica organelor de control raportat la faptul că nu au achitat redevențele miniere majorate conform dispozițiilor OUG 102/2013, întemeindu-se în acest sens și pe dispozițiile deciziei pronunțate de Curtea Constituțională.

Soluția pronunțată de Curtea Constituțională de respingere a unei excepții de neconstituționalitate trebuie interpretată în sensul în care dispozițiile OUG 102/2013 sunt constituționale DAR aceeași Curte Constituțională în decizia mai sus rubricată precizează că actul normativ OUG 102/2013 se aplică ambelor părți adică și agentului economic și ANRM care vor trebui să semneze un act adițional în vederea indicării noilor redevențe aplicabile(a se vedea punctele 32, 39 și 40 din decizie), aspect care din varii motive nu este luat în considerare de organele de control.

Astfel, apare ca fiind evidentă modalitatea în care ar trebui aplicată decizia Curții Constituționale și anume trebuiesc încheiate acte adiționale în vederea transpunerii noilor redevențe nicidecum interpretarea abuzivă și neîntemeiată a organelor de control  că s-ar aplica noile redevențe în lipsa actelor adiționale.

Cu atât mai mult cu cât anterior pronunțării deciziei de către Curtea Constituțională însuși Ministerul Finanțelor Publice prin deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor contribuabililor a decis că este necesar să se încheie astfel de acte adiționale între autoritatea în domeniu, și anume Agenția Națională de Resurse Minerale(ANRM) și contribuabili urmând ca ulterior încheierii acestora să fie calculate și achitate redevențele miniere datorate.

A considera altfel de către organele de control ar fi o încălcare a principiului certitudinii impunerii normelor de drept fiscal care se realizează prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.

Considerăm raționamentul organului de control ca fiind unul eronat, și anume acela de a calcula redevențele în temeiul actului normativ în lipsa actelor adiționale semnate cu ANRM în acest sens. Ori, ne punem întrebarea dacă raționamentul organelor de control ar fi corect și aceste redevențe ar fi datorate ope legis, fără încheierea unui act adițional în acest sens de ce legiuitorul a prevăzut în mod expres obligativitatea încheierii acestuia în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare, prevăzând din nou în mod expres că aceste acte adiționale fac parte integrantă din licență/permis și că intră în vigoare prin semnarea acestuia de către conducătorul autorității competente.

Cabinetul SAAM a reprezentat un important jucător pe piața minieră într-un dosar vizând anularea dispoziției obligatorii precum și a raportului de inspecție economică financiară, iar Curtea de Apel Timișoara prin decizia definitivă nr. 461/2024 a anulat raportul de inspecție economico-financiară și a dispoziției obligatorii în ceea ce privește redevențele miniere calculate de către organele de control în lipsa unui act adițional încheiat în acest sens între contribuabil și ANRM.

A.S.

Cabinet de Avocat Anca Săsăran
Share
This